Hotel Belvedere

(de la 46 Lei)

Catre oferta

Piatra Neamt


Municipiul Piatra Neamț - reședința județului Neamț - este așezat pe valea râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuiejdi. Piatra Neamț este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest. Orașul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase și plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari și zăpadă din abundență. Este un "mic paradis" asemeni unei stațiuni de vacanță. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. După anul 1960, cursul mijlociu și inferior al râului Bistrița a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare și a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc. Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistrița juca rolul de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului. Pe Bistrița veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacău l și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz și punerea în funcțiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic și aspectul Bistriței s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut frumoase lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriței. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii și a crescut potențialul său turistic. Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al județului Neamț datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidențiate îndeosebi pe Valea Bistriței, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice