Stana de Vale este una dintre cele mai cautate statiuni de odihna din tara.
Stana de Vale este unul din cele mai pitoresti zone montane din aceasta zona. Amplasata la o altitudine de 1.100 m ofera posibilitatea unei recreeri in deplina armonie cu natura si aerul curat. La Stana de Vale gasiti renumitul "Izvorul minunilor".
Situata in jududetul Bihor in muntii Vladeasa, la circa 70 km de Oradea pe DN 76 pana la Beius si apoi la stanga spre Budureasa la o altitudine de 1102 m. Dealul Muncelului la est de Stana de Vale, varful Poeni de unde poti cobori pe poteca la Stana de Vale. Dealul Munceilor face o deviere spre Aria Vulturilor (cota 1345 m), in continuare cumpana Munceilor trece in Piatra Calului (1461 m) de unde se dezvolta mai larg ca un mic platou situat intre Valea Iadului si izvoarele paraului Sebes, care este afluent al Draganului. Bazinul de la Stana de Vale pare un bazin suspendat ce are o altitudine de aproximativ 1100 - 1200 m.
Trasee turistice Stana de Vale Stana de Vale este punct de plecare spre diverse obiective, cum ar fi : cascada Moara Dracului, cascada Saritoarea Iedutului, varful Poieni sau pestera Meziad. Aceasta este dispusa pe doua etaje si este a doua pestera ca marime din muntii Padurea Craiului. De la Stana de Vale se poate parcurge pitorescul drum, lung de 42 km, pe Valea Iadului unde este si lacul de acumulare de la Les. În vecinatatea Chiscaului este Pestera Ursilor. Cunoscuta ca una din cele mai spectaculoase obiective turistice ale Muntilor Apuseni, Pestera Ursilor este situata in apropiere de localitatea Chiscau, Comuna Pietroasa, Judetul Bihor, la o altitudine de 482 metri. Numele pesterii se datoreza numeroaselor fosile de ursi de caverna descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de adapost animalelor acum 15000 de ani. Datorita caderii unei stanci gura pesterii a fost blocata iar peste 140 de ursi au ramas blocati inauntru. Infometati s-au atacat reciproc pana cand toti au murit.
Iarna aveti posibilitatea de a practica sporturile specifice acestui anotimp pe partia amenajata.
Situata pe Valea Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa, Sinaia este supranumita si Perla Carpatilor pentru peisajele superbe si pentru conditiile deosebite de practicare a sporturilor de iarna.
Bucegii, situati la vest, ca un urias "scut de paza" al asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova isi intind spinarile catre sud, inaitand pana la Izvorului lui Bogdan, in apropierea vestitelor si, altadata, temutelor "Oratii". Cele doua masive muntoase, Bucegii si Garbova, "ocrotesc" localitatea, de-o parte si de alta, pe o lungime de peste 9 km.
Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.
Toate partiile din statiunea Sinaia sunt deservite de transport pe cablu (teleschi/telescaun) accesibile cu telecabina Sinaia-Cota 1400-Cota 2000.
Numeroase poteci marcate, soseaua moderna, cu acces auto pana la Cota 1.400, teleferic (dat in folosinta in 1971), cu cabine de 35 de locuri (Sinaia - Cota 1.400) si de 28 de locuri (Cota 1.400 - cabana Varful cu Dor, alfata la 2.000 m altitudine) si telescaunul Cota 1.400 - Varful cu Dor, asigura legaturile intre zona centrala a orasului si platoul Muntilor Bucegi. Sinaia este practic punct de plecare spre cabanele Muntilor Bucegi (Cota 1.500 m; Varful cu Dor - 2.000 m altitudine; Cuibul Dorului - 1.200 m; Babele - 2.206 m; Omu - 2.505 m; Padina - 1.525 m ; Piatra Arsa - 1.950 m, Pestera - 1.610 m) si ale Muntilor Baiului (Piscul Cainelui - 950 m etc.).
In prezent, Sinaia este un important centru turistic si de desfasurare a unor conferinte internationale si nationale; exista amenajari speciale destinate practicarii sporturilor de iarna: pista de bob cu o lungime de 1.500 m (13 viraje si 132 m diferenta de nivel), partii de schi de diferite grade de dificultate (Carp - 2.500 m, dificila; Papagal - 2.140 m, dificila ; Turistica - 2.800 m, medie etc.), partii pentru sanius etc.
Statiunea Predeal este amplasata pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, intre Masivele Muntoase Bucegi, Postavaru, Piatra Mare si Clabucet, la o altitudine de 1.030 m.
Conditii climatice si de mediu
Climat: specific zonelor alpine, cu aer puternic ozonat si temperatura medie anuala de 5o C.
Agrement/Sport
Partii de schi
Cocosul: Lungime: 2250 m, Diferenta de nivel: 394 m, inclinare: 18o
Clabucet: Lungime: 2100 m, Diferenta de nivel: 390 m, inclinare: 20o
Subteleferic: Lungime: 1200 m, Diferenta de nivel: 350 m, inclinare: 31o
Clabucet Sosire: Lungime: 800 m, Diferenta de nivel: 160 m, inclinare: 20o
Clabucet varianta (dotata cu instalatie de zapada artificiala): Lungime: 790 m, Diferenta de nivel: 160 m, inclinare: 20o
Clabucet Scoala: Lungime: 200 m, Diferenta de nivel: 30 m, inclinare: 15o
Partiile Clabucet Sosire si Clabucet Scoala sunt ilumintate si sunt dotate cu instalatie de zapada artificiala.
Instalatii de transport pe cablu:
Telescaun Clabucet
Teleschi: Clabucet Sosire 1 si 2, Clabucet Plecare
Miniteleschi
Schi fond
Complexul sportiv de biatlon si schi fond de pe Valea Rasnoavei cu o lungime de 25 km.
Lansari cu parapanta de pe culmile muntoase din Masivul Piatra Mare.
Drumetii pe trasee turistice marcate in:
Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov. Prima constructie inceputa aici a fost in anul 1904. In 1906, Poiana Brasov a devenit statiune turistica de ski si doar trei ani mai tarziu a avut loc prima Competitie de Ski din Romania. In anul 1951, Poiana Brasov a gazduit Jocurile Internationale de Iarna studentesti. In prezent, statiunea arata mai degraba ca un oras decat ca o statiune de ski detinand hoteluri luxoase, apartamente de lux si restaurante clasice.
Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul Carpatilor Meridionali, statiunea Poiana Brasov denumita si Poiana Soarelui, este un model de frumusete.
Aflata la numai 12 Km de orasul medieval Brasov si la peste 1020 m altitudine, Poiana Brasov este o oaza de liniste pentru toate categoriile de turisti in toate anotimpurile
Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase:
- Postavarul (altitudine maxima 1.799m)
- Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m)
- Bucegi (altitudine maxima 2.505m)
- Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m)
Statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu la altitudinea de 1442 m intr-o padure de conifere, in Muntii Cindrel.
A fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) in ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si inca o vila, declarate monumente istorice.
Posibilitati de agrement
* vizitarea casei memoriale si mormantul filosofului Constantin Noica, complexul La Schit, releul de televiziune
* drumetii la Poiana Oncesti, Vf. Oncesti, Stana Gaujoara, Poiana Lupilor, Rezervatia Iezerului Cindrelului
* excursii pe urmatoarele trasee:
* Paltinis - Rasinari - Sibiu - Marginimea Sibiului - Alba Iulia - Paltinis
* Paltinis - Statiunea Ocna Sibiului - Paltinis
* Paltinis - Sibiu - Avrig - Cartisoara - Balea - Lac Balea - Cascada - Transfagarasanul - Curtea de Arges - Paltinis
Cai de acces:
- Feroviare: gara Sibiu pe linia Bucuresti-Brasov-Arad, apoi cu mijloace auto pana in statiune
- Rutiere: DN 1 de la Oradea sau DN 7 = E 15 de la Bucuresti la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Rasinari, pana in statiune
- Aeriene: din Bucuresti pana la Sibiu, apoi cu mijloace auto pana in statiune.
Statiune de odihna si tratament deschisa in toate anotimpurile anului, situata in N-NE-ul Romaniei (judetul Neamt), intr-o poiana insorita la poalele Muntilor Ceahlau (Carpatii Orientali), altitudinea 780-800m, 6 km SV de comuna Ceahlau, 9 km V de lacul Izvorul Muntelui de pe raul Bicaz si la 60 km NV de municipiul Piatra Neamt.
Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura.
Din Durau se pot efectua excursii in muntii inconjuratori (Ocolasu Mare - 1907 m si Toaca - 1904 m, ambele varfuri facand parte din Muntii Ceahlau, cascada Duruitoarea, rezervatia naturala Ceahlau).
Obiective turistice Durau:
- Cascada Duruitoarea
- Manastirea de pe Muntele Ceahlau
- Muntele Ceahlau
Situata la 60 de Km. de Ploiesti si 100 Km. de Brasov, statiunea montana Cheia este o adevarata oaza de liniste si de verdeata.
Statiunea Cheia ocupa o pozitie pitoreasca la poalele Masivului Ciucas intr-o mica depresiune strajuita de culmea Zaganului, ca si de muntii Balaban si Babes. Spre ea converg piraiele Timpa si Cheita care constituie obirsiile riului Teleajen.
Padurile de brad si fag de pe inaltimile din jurul statiunii Cheia asigura un aer puternic ozonat, care are un aer specific de depresiune intramontana. Climat subalpin cu veri racoroase, peisajul de vis.
Situata la o altitudine de 875 m intr-o depresiune la poalele masivului Ciucas, statiunea Cheia ofera peisaje montane frumoase si trasee pentru iubitorii de drumetii:
Trasee din Cheia spre:
- Cabana Muntele Rosu
- Fosta Cabana Ciucas (prin Culmea Buzaianu - Vf. Gropsoarele - La Rascruce - Saua Chirusca)
- Fosta Cabana Ciucas (prin Saua Balabanului - Cabana Muntele Rosu - Valea Berii)
- Poiana Stanii
- Valea Berii
Obiective turistice in vecinatate:
- Expozitia Flori de Mina din Cheia
- Salina Slanic Prahova
- Manastirile Cheia, Suzana si Zamfira
- Brasov - centrul istoric si Biserica Neagra
- Valenii de Munte - casa memoriala Nicolae Iorga
Busteni este situat intr-o zona muntoasa, Valea Prahovei se largeste in aceasta regiune formand o intinsa suprafata aproape orizontala in unele locuri. Din aceasta cauza privelistea este atat de fermecatoare incat poate fi comparata numai cu cele mai incantatoare privelisti din Alpii elvetieni.
Situat la poalele muntilor Bucegi, orasul Busteni este punctul de plecare in majoritatea traseelor montane din zona, iar iubitorii sporturilor de iarna vor fi bucurosi sa afle ca la Busteni s-a inaugurat cea mai moderna partie de schi din tara si din sud-estul Europei. Este vorba de partia Kalinderu, amenajata la standarde internationale, cu fonduri europene. Partia Kalinderu este amplasata pe un versant al masivului Caraiman, la circa 1 km distanta de centrul localitatii, are o lungime de 1.300m, panta medie de 37%, instalatie de zapada artificiala si telescaun.
Azuga este localizata in judetul Prahova, Muntenia,
Romania si are o populatie de aproximativ 6000 de locuitori si se invecineaza
cu alte doua statiuni cunoscute de pe Valea Prahovei: Busteni si Predeal. Azuga
se afla la o altitudine de 1100 metri, la 38 de kilometri distanta de Brasov si
la 147 de kilometri distanta de capitala Bucuresti. Temperatura medie anuala
este de 7 grade Celsius.
Fiind situata la poalele muntilor Bucegi, Azuga este o
statiune climaterica si se poate mandri cu prima partie de schi din Romania
omologata de F.I.S. (Federatia Internationala de Ski) - partia Sorica. Din
acest motiv, dar si datorita investitiilor masive in infrastructura de turism
care au avut loc in ultima perioada, Azuga s-a dezvoltat in una din cele mai
mari statiuni de schi din tara.
Partiile din Azuga
Partiile din Azuga: 1)Sorica: lungime 2100 m, dificultate
medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de
zapada pentru 700 m, 2)Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de
nivel 530 m; 3)Cazacu varianta: lungime - 400 m, dificultate medie, dispune de
zapada artificiala. 4)Cazacu bretea: lungime 715,54m ,diferenta de nivel 163,21
m 5)Sorica Sud - lungime 770 m, usoara, 6)La Stana - lungime 910 m, usoara,
Alte partii de schi fond si randonee, precum si un traseu de snowboard, situate
in vecinatatea partiei Cazacu, insumeaza 10 km.
Azuga dispune de o telegondola inaugurata la sfarsitul
anului 2007 care ofera acces de punctul superior catre toate partiile din
statiune.\
Acces
Rutier: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E
60) sau dinspre Rasnov pe DN 73A si E577
Feroviar: Gara Azuga, pe linia Bucuresti - Brasov
